Megacolonul

Foto:www.rebelcircus.com

Semne şi simptome 
 • Constipaţie severă
 • Malnutriţie
 Datorită unor cauze fie congenitale, fie dobândite, colonul poate deveni atât de mărit încât devine incapabil de a propulsa materiile fecale, o situaţie denumită megacolon sau colon gigant. Leziunile nervoase sau deficienţe la nivelul colonului sau rectului sunt deseori cauză de megacolon.
 Maladia Hirschsprung (megacolonul congenital) este o afecţiune congenitală în care copiii se nasc fără celule nervoase normale la nivelul unui segment al rectuiui. Aceşti copii sunt incapabili de a avea scaun deoarece porţiunea de colon cea mai apropiată de anus nu se poate relaxa pentru a permite trecerea materiilor fecale. Semnele şi simptomele pot consta în distensie abdominală masivă, absenţa scaunelor şi împiedicarea alimentaţiei. Maladia Hirschsprung apare mai frecvent la sexul masculin decât la sexul feminin şi adeseori are agregare familială.
 Un tip de megacolon dobândit este megacolonul psihogenic, care de obicei apare în timpul acomodării copiilor cu făcutul nevoilor la toaletă, determinând constipaţie cronică severă. In America Centrală şi de Sud, o infecţie denumită boala Chagas produce megacolonul. Infecţia distruge celulele nervoase ganglionare ale colonului şi produce o afecţiune asemănătoare cu maladia Hirschsprung, care apare la adulţi mai frecvent decât la copii. Aîte afecţiuni care pot produce megacolon sunt tulburările neurologice severe de tipul leziunilor măduvei spinării sau boala Parkinson şi unele medicamente ca narcoticele.

  Diagnostic 
Diagnosticarea acestei afecţiuni de obicei presupune examinarea rectului şi posibil efectuarea unui test denumit manometrie rectală. în timpul acestui test, un balon este umflat la nivelul rectului pentru a verifica reflexul inhibitor rectoanal, care este absent la o persoană are are boala Hirschsprung.

  Tratament 
Cel mai eficient tratament pentru maladia Hirschsprung este excizia chirurgicală a porţiunii afectate a colonului. Acest tratament de obicei redă pacientului capacitatea de a avea scaun. Pentru cauzele dobândite, elementul cheie al tratamentului este instruirea pentru dobândirea unor obiceiuri care să favorizeze o funcţie intestinală corespunzătoare, cum ar fi consumul multor lichide, aeşterea conţinutului de fibre în dietă şi renunţarea la rezistenţă în momentul resimţirii nevoii de a avea scaun.
 Medicul poate sugera tratamente pentru a ajuta repunerea în funcţie a intestinului dumneavoastră. Reducerea utilizării de medicamente care conţin narcotice poate fi de asemenea recomandată.